miercuri, 5 decembrie 2012

Aseara

Cuvintele mele erau desprinse unele de altele
înecate în negru
asemeni respirației tale în întuneric
asemeni tăcerii mele de nemernic.

O lupta stranie se da
între tăcerea mea și respirația ta
între tăcerea ta și respirația mea.

Afară un șarpe lung târându-se...

Fereastra ochiului tău ținea luna
în timp ce eu mușcam din respirația ta
cuvintele mele desprinse unele de altele.

Șarpele de afară se încolăcise în jurul pereților...

Pielea mea albă, ca de mort
te iubea...

Un comentariu:

  1. In ochii mei sunt arse stravechile altare

    Iar tu, un corifeu pe al iubirii schit

    Incoronezi neinfaptuita noastra-ngemanare,

    Coroana mortuara pentru iluzii-mit.

    Coboara de pe culme si vino sa te-asezi

    Cu fata catre mine, zambind la vremea dusa

    Si poti sa-mi spui acum, privindu-ma ce vezi?

    Aceeasi intrebare din inima-mi supusa..

    Vom fi intr-un tarziu o aripa cuminte

    Reinventati din scrum de-atata rugaciune

    Eu simt si-acum, ti-e inima fierbinte

    Cu felul ei ciudat, cumva parca imi spune…

    Apleaca-te milos cu zambetul pe rana

    Si du-te-n viitor dar vino inapoi

    De simti c-ai sarutat, mizeria umana

    Sa se sfarseasca lumea, sa cada peste noi.

    De vrei sa fii o umbra de-a pururi trecatoare,

    Ramai peste izvorul in care te-oglindesti

    Sau de gasesti cumva in drumul tau o floare

    Intreaba-te din suflet de vrei s-o daruiesti..

    Aerul asta e mai tare decat mine

    Dar umple totusi, golul dintre noi

    Si face pact cu noaptea care vine

    Ca noi nu ne-om intoarce privirea inapoi…

    RăspundețiȘtergere